vineri, 3 septembrie 2010

La ce se rezuma tot.

Dupa ce cautam trenul nostru si ascultam o cearta intre persoanele nemultumite de faptul ca pe tren nu scrie “Iasi-Bacau” ci “Iasi-Pascani” urcam in sfarsit in tren. Abia astept sa stau jos.

Isa isi pune castile in urechi si in compartiment mai intra o bunica. Clar. Nu-mi ramane altceva de facut decat sa pun mana si sa citesc.

O alta bunicuta se aseaza langa mine in asa fel incat nu pot vedea decat ca are pielea moale si alba-oraseanca- si o barbie dubla. Cele doua femei incep ceva ce dimineata eu nu am avut curajul sa incep (de asta sunt eu aia introvertita):o conversatie.

Ajung la partea in care Paul “prinde o misune pe cinste”. Iar gandurile lui se impletesc violent cu franturi de dialog.

Controlori necinstiti. Calatori necinstiti. Inselaciuni. Paul pazeste un depozit de mancare dintr-un sat bombardat. Ceausescu. Gresala lui Ceausescu. Meritul lui Ceausescu. Basescu. Paul mananca acum bine dupa atata timp. Basescu. Ce a spus X despre Basescu la Y emisiune (ciudat, stiu amandoua…eu nu stiam asta). Copii. Gineri. Paul si Kat gasesc 2 purcei (lucru incredibil intr-un sat pustiit). Ginerele taximetrist. Credincioasa ghinionista. Nepoata din clasa a8a. Tinerii stricati de sistem. Nepoata care si-a taiat blugii. Casa in care gateau soldatii e bombardata. Zacusca. Bucataria de vara. Reteta….Paul

Prima femeie, cu tenul ce tradeaza apartenenta la etnia rroma ridica tonul, gesticuleaza, isi misca excesiv buzele curbate in jos dezvelindu-si dintii galbeni, falsi. Intamplare sau nu, e asortata: fusta neagra cu floricele albe, batic alb (mai bine zis, care a fost alb) cu floricele negre,cercei cu floricele…Bluza e derutanta…prea subtire, prea mulata: i se vad sanii ofiliti sprijiniti de burta proeminenta. Si-i loveste des cu mainile si isi misca picioarele descaltate in mod copilaresc.

Paul nu mai face nimic...ma chinui de ceva timp la doua pagini si jumatate.

Pana la urma iau exemplul Isei si-mi scot castile: sigur Tudor si ceilalti isi vor face treaba si ma vor deconecta putin.

(undeva dupa Pascani femeia se incalta si iese salutand. Paul moare pentru a cine stie cata oara in acest tren)